„Tipografic Majuscul“: desenul din covor

Sensul filmului „Tipografic Majuscul“ se întreţese subtil şi provocator în acelaşi timp, ca un desen în covor.

În 1981, Mugur Călinescu, elev în clasa a XI-a, a scris pe ziduri cu creta o serie de texte împotriva dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Povestea lui este pusă în scenă, în film, așa cum a reconstituit-o Gianina Cărbunariu din dosarul lui de Securitate, în spectacolul documentar cu acelaşi titlu, „Tipografic Majuscul“ (2013). Corpul filmului nu este construit însă doar din piesa Gianinei Cărbunariu, deşi aceasta rămâne inima lui.

Imaginile alăturate poveştii lui Mugur Călinescu au ca sursă arhiva TVR, alese, majoritatea, într-o ordine cronologică, astfel încât să se suprapună cu perioada în care acesta a fost audiat de către Securitate (1981-1985). Fragmentele de arhivă par selectate într-o contradicţie de conţinut şi de ton cu istorisirea şi întâmplările personajului principal.

Montajul nu constă din simpla juxtapunere a unor fragmente de film, ele nu există cu adevărat decât dacă creează un conflict, un şoc între două imagini. Şocul acesta este, de fapt, cel ce dă dinamism filmului. (Angela Chiriac, „Montajul şi imaginea video“)

Juxtapunerea de imagini din sfere diferite are efectul de a contraria, de a răscoli, de a atrage atenţia şi mai mult asupra elevului care a avut curajul să scrie cu creta mesaje „necorespunzătoare“ pe nişte ziduri, în Botoşani. Alternanţa, din montaj, cu cadre în care Mihai Constantinescu cântă „Haideţi la joacă“, mame alăptând în maternităţi sau emisiuni culturale în care se comentează elitist pe seama Gânditorului de la Hamangia, evidenţiază şi mai mult singurătatea unui erou, îl izolează într-o cuşcă, asemenea unei ciudăţenii într-un decor carnavalesc.

„Încercarea de a face nişte filme în care elemente care nu aparţin deloc în mod tradiţional cinematografului să îşi găsească totuşi loc, să forţez un pic graniţele a ceea ce se numeşte în mod obişnuit film, este un interes pe care îl am în ultimii ani“, a spus Radu Jude după avanpremiera în România a filmului „Tipografic Majuscul“. Alăturarea de imagini din sfere diferite, aparent incompatibile, atrage vizual, ca soluţie de montaj, şi vizează în mod special reacţia spectatorului. Nici în „Inimi cicatrizate“, relația dintre privitor și întâmplările proiectate pe ecran nu este una obișnuită, clasică (așa cum e în „Cea mai fericită fată din lume“, „Aferim!“ sau „Lampa cu căciulă“) – cadrele sunt întrerupte cu fragmente din textele scriitorului Max Blecher. Motivația lui Radu Jude, legat de acest film, a fost dorința de a omagia literatura lui Blecher și doi, întreruperea imersiunii spectatorului în lumea filmului.

Revenind la „Tipografic Majuscul“, dorinţa regizorului pare să aibă ca obiect fixarea poveştii lui Mugur Călinescu, portretul lui, toate faptele lui de curaj, tulburând sau derutând spectatorul, jucându-se permanent cu emoţiile lui prin folosirea înregistrărilor audio-video din arhivă, care nu doar au fost alese la întâmplare (cum a declarat Radu Jude), dar şi provoacă prin conţinutul lor parodic sau umoristic. Sensul filmului „Tipografic Majuscul“ se întreţese subtil şi provocator în acelaşi timp, ca un desen în covor.

„Tipografic Majuscul“ intră azi, 21 februarie, în cinematografele din țară, iar mâine va avea premiera internațională la Festivalul de la Berlin, unde este inclus în secțiunea Forum.