Domestic (2012)
Domnul Lazăr, Domnul Mihăeș și Toni locuiesc în același bloc. Fiecare are un rol în viața celuilalt, într-un mod care se descoperă treptat.
Moromeţii (1987)
Un film cult al anilor ’80, „Moromeţii“ urmăreşte felul în care, sub presiunea schimbărilor sociale, se destramă o familie de ţărani din România, în ciuda eforturilor capului acesteia, Ilie Moromete, de a-i ţine împreună. Are la bază primul volum al romanului omonim, semnat de Marin Preda, iar din distribuţie fac parte, printre alţii, Victor Rebengiuc şi Luminiţa Gheorghiu.
Marfa și banii (2001)
„Marfa şi banii“ este primul lungmetraj al regizorului Cristi Puiu. După el au urmat „Moartea domnului Lăzărescu, „Aurora“ şi „Sieranevada“. În „Marfa şi banii“, acţiunea se concentrează pe aventura unui tânăr care vrea să îşi dezvolte afacerea, dar care nu are banii necesari. Primeşte un „job“ în schimbul unei sume importante, din partea unui grangur local: trebuie să ducă la Bucureşti o geantă, la o adresă anume. Însă conţinutul genţii este obiect de atracţie şi pentru alţii…
București NonStop (2015)
Patru poveşti diferite, o singură noapte, un magazin non-stop dintr-un cartier bucureştean şi un personaj care leagă cele patru istorisiri. Numele lui este Achim, „băiatul de la non-stop“, interpretat de Gheorghe Ifrim. „București NonStop“ radiografiază existenţa unor oameni normali puşi în situaţii excepţionale şi este un film despre dragoste şi ură, viaţă şi moarte, compasiune şi cruzime.
Rocker (2012)
Victor este un rocker de 45 de ani şi are un fiu, Florin, pentru care este în stare să facă orice. Deoarece Florin este dependent de droguri, tatăl ajunge în situaţii inimaginabile, să fure şi să se umilească. Pe cei doi nu îi uneşte doar legătura de sânge, ci şi pasiunea pentru muzica rock.
Autoportretul unei fete cuminți (2015)
Aparent, Cristiana (Elena Popa) este o tipă căreia nu îi lipseşte nimic – nici banii, nici mintea, nici compania oamenilor, parteneri de discuţie sau de sex. Dar ca şi în materia pe care o studiază, seismologia, în interiorul ei se simt nişte plăci tectonice care stau să se ciocnească. „Autoportretul unei fete cuminţi“ (r. Ana Lungu) a câştigat marele premiu la Festivalul Crossing Europe, trofeul publicului şi cel pentru cea mai bună regie la Festivalul Internaţional de Film Bucureşti (2015).
Poziția copilului (2013)
Filmul regizat de Călin Netzer şi premiat cu Ursul de Aur pentru cel mai bun film, la cea de-a 63-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, are în centru relaţia dintre o mamă dominatoare şi fiul ei adult, Barbu, şi vorbeşte în primul rând despre reversul dragostei părinţilor pentru copii. Nu întotdeauna efectul este unul pozitiv, oricât de bune ar fi intenţiile. „Poziția copilului“ este şi un portret al clasei româneşti mai înstărite, al felului în care influenţa şi banii sunt folosiţi pentru obţinerea unor favoruri, o anatomie a corupţiei din anumite instituţii.
Legături bolnăvicioase (2006)
Adaptarea după romanul cu acelaşi titlu, scris de Cecilia Ștefănescu, „Legături bolnăvicioase“ pune sub lupă o neobişnuită poveste de dragoste, cu tineri care trăiesc sentimente contradictorii. Explorează împreună misterele iubirii, confruntându-se în acelaşi timp cu durerea provocată de ea.
„O vară de neuitat“: adevărurile Mariei Theresia
Un bărbat este prins între dragostea oarbă pentru soţia lui şi îndeplinirea urgentă a unui ordin militar, care presupune omorârea unor oameni nevinovaţi.
Din dragoste cu cele mai bune intenții (2011)
Unde dragoste prea multă e, raţiunea scapă de sub control – ar vrea să spună filmul lui Adrian Sitaru, „Din dragoste cu cele mai bune intenţii“. Alex (Bogdan Dumitrache) primeşte vestea că mama lui tocmai a avut un accident vascular cerebral. Viaţa lui este dată peste cap sau, mai curând, evenimentul exterior îi stârneşte traume vechi, scoţându-i la iveală temeri, nelinişti şi purtându-l printr-o serie de întâmplări surprinzătoare.
Lampa cu căciulă (2006)
„Lampa cu căciulă“ este un scurtmetraj despre călătoria pe care o face un puşti alături de tatăl lui, la oraş, pentru a repara un televizor stricat. Un mini portret al copilăriei şi al bucuriilor simple, un film la fel de puternic ca „Hoţii de biciclete“ al lui Vittorio De Sica, tandru, emoţionant, nostalgic.
Croaziera (1981)
Scăpat ca prin minune de sub cenzura comunistă, filmul lui Mircea Daneliuc, unul dintre cele mai bune ale lui, surprinde presiunea educativă în care sunt prinşi mai mulţi tineri premiaţi cu o croazieră pe Dunăre şi din care reuşesc să evadeze prin inteligenţă şi ironie. Deşi paradoxal, viaţa e surprinzătoare şi firească, oricât de apăsătoare sau stupide ar fi tensiunile din afara ei.
Moartea domnului Lăzărescu (2005)
Un bătrân de 63 de ani cheamă salvarea pentru că se simte rău. Locuieşte singur, într-un apartament de bloc. Odată ajuns la spital (la primul spital!), începe odiseea unui complicat drum birocratic, iar ceea ce părea un caz relativ simplu devine un coşmar de amploare. Starea lui se degradează treptat, în căutarea spitalului care să-l accepte şi, astfel, singurătatea domnului Lăzărescu ia proporţii metaforice. În inima nopţii, de la un spital la altul, printre cadrele medicale care mai de care mai „inteligente“, pacientul se va simţi la fel de izolat ca în apartamentul lui de bloc.
Déjà Vu (2013)
După 15 ani de mariaj, Mihai trece prin ceea ce s-ar numi „criza vârstei de mijloc“. Vrea să se regăsească, să se redefinească şi se aruncă într-o aventură amoroasă. Chiar dacă Mihai este protagonistul filmului, portretul lui este unul indirect, nu este niciodată văzut. Amanta, soţia şi gesturile sale sunt cele care îi construiesc personalitatea, ca personaj.
Un cartuș de Kent și un pachet de cafea (2004)
Un tată se întâlneşte cu fiul lui, într-un restaurant, pentru a-şi „aranja“ angajarea ca paznic de noapte. Concediat cu doi ani înainte de pensionare, tatăl este nevoit să îşi găsească un loc de muncă. Condiţia este mita pe care trebuie să o dea directorului firmei respective. Iar mita constă într-un cartuş de Kent şi un pachet de cafea.
Tabăra din Răzoare (2012)
„Tabăra din Răzoare“ narează povestea împrietenirii dintre Alex (Alexandru Potoceanu) şi Vera (Lorena Zăbrăuţanu), doi absolvenţi de facultate. Regia şi scenariul sunt semnate de Cristi Iftime, care şi-a dorit să realizeze prin „Tabăra din Răzoare“ un film de atmosferă, centrat pe momentul rupturii de o anumită etapă din viaţă, cu tot ceea ce presupune ea.