„Cronici din spațiu-timp“: voiaj oniric în propria minte

Singurul care contează este prezentul. Dar dacă prezentul conține și trecutul, și viitorul, și totul nu e decât o amintire în continuă transformare?

SINOPSIS. Fred, un bărbat pierdut în limburile timpului, începe o călătorie interioară suprarealistă în propria minte, ghidat de o pisică al cărei rol este să-i reprezinte conștiința. Pus față în față cu fricile, dorințele și amintirile sale, acesta descoperă că viața constă în drumul pe care îl faci, și nu în destinație.

Regizat și scris de Stefano Bertelli (Italia, 2025), lungmetrajul animat „Cronici din spațiu-timp“, proiectat la Animest 2026, propune un voiaj oniric, plecând de la un (posibil) accident de avion, o cutie neagră și un personaj purtat dintr-un timp în altul sau, la fel de bine, dintr-un vis în altul ori dintr-o realitate în alta.

„Ca să călătorim, trebuie să încetinim.“

Însă nu doar nu doar timpul, ci și spațiul atrage prin varietate: din cer în portaluri interstelare, dintr-o cameră obișnuită sau o bucătărie în interiorul unui tren, dintr-un joc video într-o sală de clasă ori o bibliotecă, din Italia în Tokyo și din Tokyo în Italia, Fred ajunge în cele mai neașteptate locuri.

Doar temerile lui rămân constante (inclusiv teama de zbor). Temerile, căutarea unei cărți (cu titlul, deloc curios, „Cronici din spațiu-timp“) și a unei fete întâlnite întâmplător, într-un tren. Există, desigur, o legătură între toate și doar descifrarea lor va duce spre rezolvarea din urmă.

„În spațiul-timp, tot ce se întâmplă este deja scris.“

Vizual, filmul are concretețea și totodată fragilitatea unei foi de hârtie. În ziua de azi, nimeni nu își mai scrie amintirile pe hârtie, dar jucându-te cu hârtia, modelând-o, o poți transforma într-o amintire, așa cum devine și animația de față după ce o vezi. Sau în forme concrete ale imaginarului, în personaje incredibil de reale, decoruri aproape palpabile.

Realizată prin tehnica stop-motion cu modele fizice din hârtie/ carton, în stilul low-poly paper art (de unde și aparența personajelor de sculptură 3D geometrică), „Cronici din spațiu-timp“ captivează prin originalitatea poveștii, idei și felul în care materialele simple construiesc un univers fascinant.

Dar mai ales prin modul în care spațiul și timpul se contopesc formând o coordonată unică, una care dă semnificații noi lucrurilor și locurilor comune.

„Fiecare participant observă propriul timp. Fiecare participant observă propriul timp. Fiecare participant observă propriul timp.“