„Don’t f**k with Cats: Hunting an Internet Killer“, un documentar intrigant

„Don’t f**k with Cats: Hunting an Internet Killer“ este o mini serie de 3 episoade, care îl are ca subiect pe notoriul Luka Magnotta, un criminal canadian, condamnat la închisoare pe viață.

După ce Luka Magnotta urcă pe youtube un clip revoltător, în care omoară două pisicuțe, un grup de internauți „justițiari“ încep să îl vâneze online. Comunitatea pornește o avalanșă de amenințări la adresa lui, încurajându-l în felul acesta să meargă mai departe și să comită și alte atrocități.

Pistele pe care acești cavaleri ai dreptății merg duc și spre informații false. Astfel că, victime ale căutării lor vor fi și oameni nevinovați. Este un detaliu asupra căruia documentarul nu insistă, lucru de înțeles în termeni de dramatism și suspans – profilul principal, al canadianului tulburat psihic, este mult mai ofertant, iar faptele sale alimentează mai spornic imaginația și nevoia de suspans a privitorului.

Documentar Netflix
„Don’t f**k with Cats: Hunting an Internet Killer“

„Am hrănit monstrul sau l-am creat noi?“, se întreabă, la finalul documentarului, Deanna Thompson. Deanna Thompson deschide și închide mini seria, perspectiva ei este perspectiva principală, un fel de naratoare a întâmplărilor. Are ca profil de Facebook Baudi Moovan și este moderatoarea grupului deschis împotriva lui Magnotta. Întrebarea Deannei este o întrebare-cheie. Da, justițiarii online au stârnit fantezia bolnavă a lui Luka Magnotta, i-au încurajat scenariile deplasate. Pe de altă parte, aceștia au strâns informații prețioase despre el, pe care poliția, din păcate, le-a ignorat.

Un minus al mini seriei este lipsa opiniilor oamenilor specializați în tulburări psihice, a celor care lucrează cu astfel de cazuri, care știu meandrele minților rătăcite. Este adusă în discuție, la un moment dat, părerea unui psiholog, dar indirect, prin alt personaj, și insuficientă ca informație. Justițiarii online nu au știut „cu cine se pun“, ancheta lor a stat, mare parte, sub imperiul emoției. Apropo de emoție, „Don’t f**k with Cats: Hunting an Internet Killer“ nu conține imagini explicite, este „soft“ la capitolul imagine. Dramatismul, suspansul, se contruiește prin tonul confesiunilor participanților, pauzele între rememorări, gesturi, reacții, cadre strânse pe expresia feței. La mărturii mai contribuie polițiști, administratorul blocului unde a stat Luka Magnotta, oameni care au avut de-a face cu această poveste, dar și Anna Yourkin, mama lui Magnotta. Sunt folosite imagini de arhivă – înregistrări de pe camere video, capturi de pe internet, fragmente de știri, inclusiv imagini cu prima audiere a lui Magnotta.

„Don’t f**k with Cats: Hunting an Internet Killer“ este disponibil pe Netflix, merită văzut, pentru că, în mod sigur, va intriga și va pune pe gânduri.