„Cernobîl“, exploziv. 5 motive să vezi serialul de pe HBO GO

Creat şi scris de Craig Mazin, „Cernobîl“ este un mini-serial pe care îl recomandăm din cel puţin 5 motive.

Este captivant
„Cernobîl“ este mai mult decât o mini-serie despre catastrofa nucleară din Ucraina, despre cum s-a întâmplat şi care au fost urmările. „Cernobîl“ este şi un film despre propaganda sovietică, orgolii politice, minciună, luarea unor decizii în favoarea imaginii în lume şi nu în favoarea victimei imediate. Prin fiecare episod în parte, producţia garantează un suspans bine gestionat, dorinţa de a afla ce se întâmplă mai departe rămânând la fel de intensă.

Distribuţia impecabilă
Jared Harris („Lincoln“, „The Terror“) este Valery Legasov, fizician specializat în domeniul nuclear şi membru al Academiei Ruse de ştiinţe. A fost coordonatorul comisiei de investigaţie a exploziei centralei nucleare de la Cernobîl. Stellan Skarsgård („The Man Who Killed Don Quixote“) îl interpretează pe Boris Shcherbina, vicepreşedintele Consiliului de miniştri şi supervizor al gestionării crizei declanşate de catastrofa nucleară. Dinamica dintre Legasov şi Scherbina este redată excelent de jocul actorilor. Însă toţi actorii, în personaje principale sau secundare – şef KGB, şef de mineri, soţie de pompieri etc -, îşi joacă impecabil rolurile.

Formatul perfect
Faptul că „Cernobîl“ are doar 5 episoade este un avantaj uriaş pentru spectator. Se vede repede, este condensat într-un mod eficient, aduce informaţii esenţiale.  Nimic nu este în plus, nimic nu este de „umplutură“ – replici, dialoguri, scene/cadre. Deşi s-ar fi putut întinde cu uşurinţă pe 10 episoade, „Cernobîl“ este o dovadă că poţi spune o poveste concis, la obiect, fără să-şi piardă o secundă din interes.

Afli detalii despre accidentul nuclear din 1986
Dacă nu ştiai prea multe despre accidentul nuclear de la Cernobîl şi vrei să-ţi faci o idee clară despre acest dezastru, mini-seria de pe HBO GO este alegerea perfectă. De la explozia propriu-zisă şi contextul întâmplării, până la tensiunile din clasa politică, de la informaţiile tehnice explicate coerent şi accesibil, până la descrierea efectelor expunerii la radiaţii asupra oamenilor, „Cernobîl“ este o sursă preţioasă de amănunte. Mai mult, îţi vei aminti şi de ce luai acele pastiluţe cu iod, la şcoală, în cazul în care erai elev în anul 1986.

Este bine documentat
Acurateţea este un alt punct forte al mini-seriei. Când te uiţi la „Cernobîl“, ultimul lucru care ţi-ar putea trece prin cap ar fi că scenaristul a scris cândva şi replici funny pentru Bradley Cooper sau Ed Helmes în „Marea mahmureală“ II şi III ori pentru Jason Bateman şi Melissa McCarthy în „Hoaţa de identitate“. E o schimbare majoră de registru în portofoliul lui Craig Mazin, această trecere de la poveşti amuzante la una despre un dezastru nuclear, corupţie, orgolii politice şi fizică nucleară. Mazin, creatorul şi scenaristul mini-seriei „Cernobîl“, s-a documentat asiduu. Iată o listă completă a surselor sale:

• cărţi scrise de persoane implicate direct în dezastrul de la Cernobîl;
• cărţi scrise de persoane care nu au fost prezente la dezastrul de la Cernobîl, dar care deţin instrumentele necesare pentru a aborda întâmplarea dintr-o perspectivă istorică;
• documentare pe aceeaşi temă;
• înregistrări audio în limba rusă, traduse ulterior;
• rapoarte ale unor persoane influente;
• rapoarte ale Guvernului;
• discuţii cu profesori specializaţi în fizica nucleară şi verificarea permanentă a informaţiilor tehnice cu ei;
• analizarea planurilor centralei nucleare;
• verificarea recuzitei folosite în film împreună cu consilieri militari.

Pe aceeaşi temă, recomandăm şi articolul „33 de ani de la accidentul de la Cernobîl – <<Vina a aparţinut omului sovietic şi îndoctrinării regimului din URSS>>“ și documentarul „Chernobyl. 1986.04.26 P.S.“.