„Distanța dintre mine și mine“: note din culise

„Societatea ideală pentru oameni e basmul. În basm există și forța răului, dar e învinsă până la urmă“ – Nina Cassian, în „Distanța dintre mine și mine“.

„Distanța dintre mine și mine“ este al doilea lungmetraj regizat de Mona Nicoară („Școala noastră“) și primul lungmetraj al Danei Bunescu. Documentarul a avut premiera în România la „Les Films de Cannes à Bucarest“, unde a fost prezentă o parte din echipa filmului, Ada Solomon (producător), Mona Nicoară (regizor) și Dana Bunescu (regie, montaj imagine, sunet și sound design), ocazie cu care s-au oferit mai multe detalii despre documentar:

IDEEA. Filmul „Distanța dintre mine și mine“ a fost creat după o idee a Adei Solomon. „Acum foarte mulți ani, pe la mijlocul anilor ’90, la un call al televiziunii române, prima propunere de proiect de film, ca producător, pe care l-am scris vreodată, a fost un proiect care se numea <<Eroina este Nina>>. Așa, patetic și un pic tâmp, dar cu tot sufletul meu și care era un film despre Nina Cassian. Nu știam mai multe atunci, nu știam cine îl va regiza, nu știam nimic, tot ce îmi doream era să spun povestea acestei femei extraordinare“. Un rol în venirea pe lume a proiectului l-a avut și Alexandru Solomon, grație relației apropiate pe care a avut-o mama acestuia, Yvonne Hassan, cu Nina Cassian.

Distanța dintre mine și mine

DOCUMENTAREA. Criteriul cel mai important al proiectului, strategia, a fost de a folosi în realizarea documentarului materiale care o privesc direct pe Nina Cassian. „Absolut fiecare fonogramă și fiecare fotogramă o conține pe Nina într-un fel sau altul. A fost primul și singurul nostru principiu. Restul a făcut Nina“, a spus Dana Bunescu. De la interviurile la care participă, filmele la care contribuie, prin text, muzică sau altceva, până la muzica folosită în film, compusă de ea, toate o implică pe Nina Cassian. S-au folosit, de asemenea, înregistrări TV, note informative de la Arhivele Securității și arhive personale. Strângerea acestor materiale a durat aproape 4 ani. În documentar există, de asemenea, o serie de filmări originale, una dintre ele fiind cea de la 2 Mai, cadre filmate de Alexandru Solomon, la vârsta de 16 ani, pe film de 8 mm. Interviurile mai noi cu Nina Cassian au fost făcute în 2013, în câteva rânduri, câte două ore pe zi cel mult. „În acele două ore era de o intensitate maximă, nivelul 10 intelectual“, își amintește Mona Nicoară.

TITLUL. Deși s-au căutat și alte variante de titlu, alegerea a rămas la „Distanța dintre mine și mine“ pentru că, spune Mona Nicoară, a fost cel mai în acord cu intenția proiectului. Titlul este un citat scurt din Memoriile Ninei Cassian („Memoria, ca zestre“). Mona Nicoară a explicat: „Memoriile sunt extrem de interesante, pentru că sunt un jurnal inițial, de la sfârșitul anilor ’40 până târziu în anii 2000, asupra căruia Nina a intervenit palimpsestic, mai întâi în anii ’70 – foarte critic la adresa ei, a propriei tinereți și a propriilor credințe din vremea respectivă – și apoi după ce a ajuns în America, cu un alt nivel, care un alt strat mult mai liber decât oricare dintre ele. Această evoluție o definește ca pe <<distanța dintre mine și mine>>“.