Woody Allen, despre „Zelig“: „Am zgâriat negativul pentru a reda ideea de film vechi“

Scris şi regizat de Woody Allen, Zelig deschide AAFF 2016, Festival care are loc între 10 şi 12 iunie în Bucureşti, în cadrul Street Delivery, şi care se află la prima lui ediţie.

De ce acest titlu, de ce un personaj cameleonic, de ce a ales-o pe Mia Farrow în rolul Eudorei Fletcher? Woody Allen vorbeşte despre Zelig în cartea Woody Allen în dialog cu Stig Bjӧrkman (Ed. Publica, 2013) şi răspunde la toate curiozităţile criticului de film: de la scenariu şi tehnică de filmare, la distribuţie, subiect şi muzică.

  1. A fost filmat în acelaşi timp cu Comedia erotică a unei nopţi de vară (1982), al cărui scenariu l-a scris în două săptămâni şi pe care l-a gândit ca pe o poveste simplă, „ca o zi la ţară în care te simţi bine“.
  2. Au existat mai multe opţiuni de titlu (care au fost, de altfel, filmate), printre care Pijamaua pisicii, Omul schimbător, Criza de identitate şi legătura ei cu tulburările de personalitate.
  3. Numele personajului feminin principal, Eudora Fletcher, este inspirat de numele directoarei şcolii în care a învăţat Woody Allen. L-a ales pentru că l-a considerat foarte american şi foarte bun pentru a evoca o anumită perioadă. Eudora Fletcher este interpretată de Mia Farrow.
  4. După Comedia erotică a unei nopţi de vară, Mia Farrow apare pentru a doua oară într-un film regizat de Woody Allen. Motivaţia? Poate juca multe roluri diferite, serioase sau comice. Este fotogenică şi mereu altfel spre deosebire de Diane Keaton, care, spune Allen, este o mare comediantă, cu o singură personalitate, dar unică şi foarte puternică.
  5. Ideea filmului i-a venit în camera lui de lucru. Se gândea că i-ar plăcea să scrie o poveste despre cineva care îşi schimbă personalitatea pentru a se potrivi peste tot şi pe care să-l prezinte ca pe un fenomen internaţional. Conformismul, precizează regizorul, este o trăsătură personală a tuturor – spunem că ne place ceva doar pentru a fi ca alţii sau pentru a ne integra într-un grup.
  6. La fel ca protagonistul, scenariul a fost şi el cameleonic. Etapele creării lui au fost următoarele: mai întâi s-a scris textul, au fost vizionate apoi mai multe documentare, după care s-au schimbat/adăugat detalii. Naraţiunea a evoluat şi a fost îmbogăţită pe parcurs, s-a adaptat la părerile echipei care s-a ocupat cu documentarea.
  7. S-a filmat cu obiective din anii ’20, camere de filmat şi echipament de sunet vechi. Mai mult, s-a folosit acelaşi gen de lumină utilizat în vremea respectivă, inclusiv „matte-urile“ (tehnică folosită în cinematografe pentru a suprapune două imagini sau elemente de imagine, dintre care una este o pictură extrem de realistă, pentru a obţine un anumit efect special), pentru ca pelicula să capete o lumină pâlpâitoare ca în filmele vechi. „Şi am făcut zgârieturi pe negativ (…) totul, cât de natural am putut“, completează regizorul.
  8. Actriţa care o interpretează pe Eudora la bătrâneţe este actriţă amatoare. Woody Allen a găsit între ea şi Mia Farrow o „stranie asemănare“.
  9. Când li s-a propus să apară în Zelig, Susan Sontag şi Saul Bellow s-au arătat foarte interesaţi. În schimb, Greta Garbo nu a răspuns la scrisoarea trimisă de Woody Allen în care i-a propus să facă parte din pseudo-documentar. Jack Dempsey a fost un alt nume dorit, dar era prea bolnav pentru a putea participa la proiect (a murit pe 31 mai 1983).
  10. Zelig este şi un comentariu la fascism şi la oamenii influenţaţi de fascism, idee pe care Allen o consideră una dintre temele principale. „Eu am vrut cu acest film să fac un comentariu despre pericolul specific de a-ţi abandona sinele propriu în încercarea de a fi plăcut, de a nu face probleme, de a te integra şi despre unde duce la nivel politic“, explică el.
  11. Muzica este scrisă de Dick Hyman, interpret, compozitor şi orchestrator de jazz din New York. Tot el a scris şi  versurile. Titlurile pieselor au fost date însă de Woody Allen. Dick Hyman este pentru regizor un fel de suflet-pereche în privinţa gusturilor muzicale, omul care are cheia pentru toate fanteziile lui legate de muzică într-un film.

Sursă: Woody Allen în dialog cu Stig Bjӧrkman, Ed. Publica, 2013