Deși în filmul „Suburbicon“ acțiunea are loc în 1959, mesajul lui ignoră timpul și trimite spre o realitate din 2017: conflictele inter-rasiale din America.
Cu o premieră amânată 3 ani, filmul „Febra lalelelor“ a meritat aşteptarea. Este tot ce şi-ar putea dori publicul de rând de la o seară de weekend la cinema.
Cu o estetică previzibilă şi un conţinut familiar filmelor lui Emir Kusturica, „On the Milky Road“/ „Pe Calea Lactee“ spune povestea de dragoste dintre un lăptar sârb şi o italiancă misterioasă, plasată în contextul Războiului bosniac.
Filmul şi efectele speciale i-au dat clovnului din circuri alte valenţe. Regizorii şi scenariştii au speculat efectul lui înspăimântător, i-au multiplicat puterile şi l-au transformat într-un personaj de coşmar. Pennywise este un exemplu.
Beatrice şi Donatella au două lucruri în comun: amândouă sunt internate la Villa Biondi, un sanatoriu de psihiatrie din Toscana, şi amândouă au ajuns aici din cauza unui bărbat.
Câţi dintre cei care merg la Dunkerque pentru băi de soare sau o plimbare cu iahtul se gândesc că aici, cândva, sute de mii de soldaţi s-au zbătut într-o capcană a morţii? Este unul dintre gândurile care ţi-ar putea veni în minte după ce vezi filmul „Dunkirk“, regizat de Christopher Nolan.
Filmul „Planeta Maimuţelor: Războiul“ este mai mult o poveste de strategie emoţională şi rezolvare a unor conflicte interioare decât o înfruntare concretă şi zgomotoasă între primate şi oameni.
„On Body and Soul“ / „Despre trup şi suflet“ este un film despre ce simt doi oameni atunci când nu (îşi) vorbesc şi despre cum visul vorbeşte mai bine decât realitatea.
