Intrat de curând în cinematografe, „În numele pământului“ este, fără doar şi poate, unul dintre filmele cu cele mai puternice poveşti transpuse în perioada recentă pe marele ecran.
Primăvară, vară, toamnă, iarnă sunt vârstele pământului, în filmul de faţă, dar şi vârstele omului. Pâmântul de-abia dezmorţit, pământul încins, pământul pârguit, pământul îngheţat – natura mare şi natura mică se oglindesc una în alta nu pentru a se contopi, ci pentru a-şi face loc una alteia, pentru ca fiecare să-şi urmeze cursul scris cu cerneală simpatică, undeva în afara lor.
Şi, dacă în cazul cernelei simpatice, scrisul devine vizibil sub acţiunea căldurii, aici doar ploaia poate să elibereze şi să scoată la lumină adevărata cale, adevăratul destin.

Atât oamenii, cât şi câmpul sau bucăţile de parcele pentru care se luptă cu atâta încrâncenare în această poveste au o soartă a lor. Furia este la fel de aspră ca vântul tăios al sezonului rece, iar dragostea la fel de aprinsă ca roşul viu al macilor din anotimpul cald. Un film al tensiunilor cu multă patimă trăite. Şi chiar dacă întâmplările zugrăvesc un timp desuet în felul lui – în ziua de azi ar suna cel puţin straniu o şezătoare a verzei, de exemplu, dar şi dedicarea cu care oamenii lucrau, cândva, pământul – esenţa istorisirilor, substratul care le pune în mişcare, felul în care se activează instinctele primare în faţa pericolului, eternitatea faptului dat să aibă loc, toate pictează un film-metaforă.
Deşi tehnica folosită nu mai aduce nimic nou – În numele pământului este regizat de Dorota Kobiela și Hugh Welchman, autorii celebrului Loving Vincent – nu există expresie artistică mai potrivită care să facă din frumoasa Jagna, tânăra protagonistă de 19 ani, un centru de interes mai de impact. Din Jagna şi din întreaga lume care se transformă în prezenţa ei. Filmul este creat din picturi în ulei animate, realizate de peste 100 de pictori, în total sunt peste 40.000 de cadre, iar fiecărui cadru i-au fost dedicate aproximativ 5 ore de lucru.

Primăvară, vară, toamnă, iarnă sunt, nu în ultimul rând, şi vârstele dragostei trăite de Jagna. Etapele unei trăiri care urmează, la rândul ei, aceeaşi soartă scrisă cu cerneală simpatică undeva, în afara ei. Ploaia din finalul poveştii va scoate la lumină esenţa reală a personajului, ceea ce îi este dat să fie, va şterge primul strat de culoare pentru a evidenţia un alt tablou, al libertăţii, al eliberării supreme. Măcar din acest motiv şi tot merită să vedem, la cinema, „În numele pământului“!
Descriere. Sfârșitul sec. XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupte pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat. Dar Jagna este îndrăgostită de Antek, fiul lui Boryna, și pentru a trai aceasta iubire tânăra va încălca toate regulile și standardele sociale ale vremii.
Sursă. „În numele pământului“ este o adaptare a romanului The Peasants/ Țăranii de W.S. Reymont, câștigător al Premiului Nobel pentru literatură şi, totodată, propunerea Poloniei la Premiile Oscar din acest an.
Declaraţia regizorilor. Regizorii DK Welchman (Dorota Kobiela) și Hugh Welchman, nominalizați la Premiile Oscar® în 2018 pentru Loving Vincent, și-au propus să aducă în fața publicului, într-un mod impresionant din punct de vedere vizual, emoțiile și drama pe care Reymont le ilustrează în romanul său. Nu ne-am propus să facem un documentar despre peisajul polonez al anilor 1890, ci să aducem în faţa publicului emoţiile şi drama din roman – a spus DK Welchman.
Distribuitori. Distribuit în România de Follow Art Distribution (Loving Vincent, McQueen, Military Wives, 30 de ani și 15 minute, Blue Moon, Străjerii Deltei, Imaculat, Alis, Spre Nord, Falcon Lake, Tigru, The Pod Generation ), „În numele pământului“ se poate vedea în cinematografele din țară, de vineri, 23 februarie.
Adu cinematograful la tine acasă cu ajutorul unui Soundbar cu Dolby Atmos