Venit în Bucureşti cu ocazia Festivalului filmului american independent, regizorul Jacques Audiard a oferit mai multe detalii despre recentul său film „The Sisters Brothers“ – de la distribuţia actorilor (John C. Reilly, Joaquin Phoenix, Jake Gyllenhaal), până la scrierea scenariului, latura autobiografică a filmului, locurile de filmare şi decizia de a păstra titlul original.
„The Sisters Brothers“ este primul film realizat de Jacques Audiard („Un prophète“, „De battre mon coeur s’est arrêté“) după un text propus de altcineva. În mod obişnuit regizorul îşi alege singur scenariile. Are la bază cartea cu acelaşi titlu, scrisă de Patrick DeWitt, iar sugestia adaptării poveştii a venit de la actorul John C. Reilly, care îl interpretează pe Eli Sisters în film, fratele mai mare al lui Charlie Sisters (Joaquin Phoenix). „În limbajul obişnuit, am făcut un film la comandă“, a glumit Audiard.
De ce a acceptat propunerea de a face un film după o idee propusă de altcineva şi ce anume l-a atras la cartea lui Patrick DeWitt? „Am citit cartea şi mi s-a părut amuzantă, uşoară şi în acelaşi timp tragică, cu o structură originală de western. Îmi doream să regizez şi un western, dar mai presus de orice voiam să lucrez cu actori americani, de talia lui John C. Reilly , Joaquin Phoenix, Jake Gyllenhaal“, a detaliat el.
Într-o zi, cineva mi-a spus să văd un serial TV, <<The Night Off>> (nu obişnuiesc să mă uit la seriale), inspirat după un film al meu, <<Un prophète>>. Aşa l-am descoperit pe Riz Ahmed.
Legat de distribuţia actorilor, lucrurile au stat în general simplu. John C. Reilly îşi dorea să-l joace pe Eli Sisters, odată ce a avut ideea ecranizării, Joaquin Phoenix a venit „la pachet“ cu John C. Reilly, iar lui Jake Gylenhaal, Audiard îi propusese cu câţiva ani în urmă, în Los Angeles, să colaboreze la un moment dat. Singura dificultate a întâmpinat-o în găsirea actorului potrivit care să îi dea viaţă lui Herman Kermit Warm, deţinătorul unei formule chimice pentru a găsi mai uşor aur, personajul-declanşator al acţiunii: John Morris (Jake Gyllenhall) va pleca pe urmele lui Herman Kermit Warm, iar fraţii Sisters pe urmele lui John Morris. Audiard l-a ales pe Riz Ahmed în contextul următor: „A fost, în cazul acestui personaj, un casting obişnuit – am văzut mai mulţi actori, însă cum majoritatea erau caucazieni, mi s-au părut banali. Într-o zi, cineva mi-a spus să văd un serial TV, <<The Night Off>> (nu obişnuiesc să mă uit la seriale), inspirat după un film al meu, <<Un prophète>>. Aşa l-am descoperit pe Riz Ahmed. Alura lui, cu originile sale pakistaneze, mi s-a părut ca alura cuiva care acţionează ca un profet, un om cu o viziune despre viitor“.
Scenariul a fost scris mai întâi în limba franceză, împreună cu Thomas Bidegain, un scenarist cu care Jacques Audiard colaborează des, tradus apoi în limba engleză, după care i-a fost trimis autorului romanului pentru a revedea doar partea de dialoguri. „După două săptămâni a venit rescris complet şi… nu era prea bun“, îşi aminteşte regizorul. „The Sisters Brothers“ nu este primul film în care se vorbeşte în altă limbă decât franceză, şi în „Dheepan“ (2015) a lucrat cu actori care nu vorbeau în franceză. Regizorul a explicat că simte, din când în când, dorinţa de a-şi părăsi limba. Legat de dezvoltarea scenariului, Audiard a spus că au existat două etape: în prima etapă a rămas destul de aproape de corpul narativ al cărţii, iar în a doua etapă, pentru că avea senzaţia că ceva nu funcţionează, a acordat mai multă atenţie cuplului John Morris (Jake Gyllenhall) – Herman Kermit Warm (Riz Ahmed) care, de-a lungul desfăşurării evenimentelor, capătă în film aceeaşi importanţă ca fraţii Sisters. „Pentru a păstra un echilibru între cele două cupluri, la montaj s-au sacrificat multe secvenţe“, a continuat cineastul.
Cea mai puternică referinţă cinematografică nu a fost westernul, nici structura clasică de western, ci <<La Nuit du chasseur>>, al lui Charles Laughton, care este, evident, un basm.
„The Sisters Brothers“ ar putea fi redus la un film western, cu doi asasini notorii în rol principal, a căror misiune este să-i găsească pe John Morris şi Herman Kermit Warm, care s-au „împrietenit“ pentru a căuta împreună aur. Cum vede însă Jacques Audiard ideea filmului, ce structură a avut în minte, ce model, după ce a citit cartea şi a trecut la scrierea scenariului? Surprinzător, răspunsul nu este western-ul, ci… basmul. Iată declaraţia lui: „În film, e vorba de doi adulţi, Eli şi Charlie, dar de fapt ei au construcţia mentală a unor copii, sunt ca nişte tineri care nu au încheiat procesul de maturizare. Este un fel de basm şi asta e structura narativă după care m-am ghidat când am început să scriu scenariul cu Thomas Bidegan. Figura literară sau cinematografică care ne-a atras cel mai mult a fost, deci, basmul. Cea mai puternică referinţă cinematografică nu a fost westernul, nici structura clasică de western, ci <<La Nuit du chasseur>>, al lui Charles Laughton, care este, evident, un basm“. Regizorul a recunoscut că relaţia dintre cei doi fraţi are, pentru el, şi o conotaţie personală. Filmul are, prin urmare, şi o uşoară latură autobiografică, fiindu-i dedicat fratelui său, François Audiard, care a murit la 26 de ani: „Târziu, în montaj, mi-am dat seama că am rămas cu această preocupare, slăbiciune pentru relaţia dintre fraţi, pentru că mi-am pierdut fratele când era foarte tânăr. Asta face parte din lucrurile din subconştient, care te motivează atunci când lucrezi, dar de care nu îţi dai neapărat seama“. Audiard a insistat că şi-a dorit să transmită mai curând ideea unei fraternităţi în sens general, care leagă oamenii cu acelaşi destin, de aceeaşi condiţie.
Pentru că o bună parte dintre cadre s-au turnat în România, s-au închiriat, în acest sens, toate platourile de la Castel Film şi de la Buftea. Orăşelul din film a fost construit pe un teren al unei unităţi militare, situată undeva pe lângă Călugăreni, în sud, spre Dunăre. În încheierea discuţiei cu publicul, regizorul o oferit o explicaţie şi despre decizia de a păstra titlul original al cărţii: „Am păstrat titlul original pentru că mi-a plăcut, e autentic, m-a atras ironia din el. Nişte fraţi care se cheamă Surori nu poate fi decât memorabil.“
Adu cinematograful la tine acasă cu ajutorul unui Soundbar cu Dolby Atmos