Când maestrul de arte marțiale își provoacă elevii să-i imite poziția – să stea într-un picior, cu mâinile arcuite deasupra capului și ochii închiși – Cleo, o simplă spectatoare la acest exercițiu, este singura care reușește să îl execute.
Cleo, personajul principal din filmul „Roma“ și servitoarea din casa Seniorei Sofía, ajunge în locul unde se fac antrenamente de artă marțială pentru a vorbi cu Fermín, fostul iubit. Motivul discuției îl veți descoperi văzând filmul, disponibil acum pe Netflix. Important însă nu e „motivul vizitei“, nici locul în sine – deși are aura unei apăsătoare nostalgii -, ci faptul că, dintre toți, doar Cleo reușește să-și păstreze echilibrul, fără să fi fost inițiată în nici un fel în taina acestui sport.
De-a lungul mișcării, timpul pare să se suspende, ca majoritatea cadrelor din lungmetrajul lui Alfonso Cuarón, este trecut prin filtrul amintirii și o scoate în prim plan pe Cleo. O femeie întotdeauna într-un perfect echilibru cu ea însăși, prin mersul calm și liniștitor, cuvintele puține și blânde, zâmbetul cald. Cleo este un personaj de atmosferă deoarece creează o atmosferă. Ritmul ei este ritmul filmului, liniștea interioară se prelungește în lentoarea poveștii, a scurgerii cadrelor lungi, panoramice. De asemenea, răbufnirile ei și drama ei creează neașteptate clipe de tensiune, eclipsând până și suferința mocnită a stăpânei sale, Seniora Sofía.
Scena antrenamentului este o scenă-cheie în filmul lui Alfonso Cuarón, chiar dacă momentul în sine are un potențial sarcastic la adresa maestrului de arte marțiale. Imaginea lui este redată prin ochiul adultului (regizorului) care își amintește – îmbrăcat într-un costum mulat, cu alura unui super erou, personajul pare desuet, comic. Dar asta e doar o capcană simpatică, așa cum capcană este (printre altele) și „spectacolul“ lui Fermín cu bara pentru perdeaua de duș. Sunt folosite ca pretexte pentru a ajunge la Cleo, pentru a-i „imortaliza“ reacția, starea, pentru a o pune mai bine în lumină.
Cuarón a exprimat public că „Roma“ este mai presus de toate un portret intim al femeilor care l-au crescut în spiritul recunoașterii iubirii ca un mister ce transcende spațiul, memoria și timpul. Filmul este dedicat lui Libo, sevitoarea familiei sale, detaliu trecut și în genericul de început. „Roma“ însă rămâne un omagiu tandru adus nu doar unei femei, ci și simplității, discreției și umilinței.
Adu cinematograful la tine acasă cu ajutorul unui Soundbar cu Dolby Atmos