Regizat de John Lee Hancock („În căutarea poveştii“), „The Founder“/„Fondatorul“ spune povestea lui Ray Kroc, un comis voiajor din Illinois, care a intuit în timpul unei vizite la un stand de burgeri din San Bernardino, potenţialul unei afaceri globale. Numele ei este McDonald’s.
În 2004, Don Handfield, producătorul filmului „Fondatorul“, ascultă „Boom, Like That“ (a lui Mark Knopfler, „Dire Straits“). Versurile, o meditaţie a lui Knopfler după ce a citit autobiografia lui Ray Kroc, detaliază cum comisorul-voiajorul din Illinois i-a vizitat prima dată pe fraţii McDonald, în San Bernardino, şi le-a propus să-şi dezvolte businessul local printr-o franciză.
La scurt timp, împreună cu Jeremy Renner, actor şi producător, Handfield îl cooptează în proiect şi pe Aaron Ryder, co-preşedinte al departamentului de producţie de la FilmNation Entertainment. Ideea de a aduce pe marele ecran povestea lui Ray Kroc şi, implicit, povestea brand-ului McDonald’s, l-a cucerit pe loc. Pentru că, spune Ryder, „este un film despre America şi capitalism, despre urmărirea unui ţel şi erodarea integrităţii, precum şi despre hotârărea de a reuşi“. Pe scurt, simbolizează visul american: acela că poţi avea succes în ciuda tuturor obstacolelor, doar prin forţa pură a voinţei.
În „Fondatorul“, vom vedea, ascensiunea lui Ray Kroc nu se datorează doar unui exerciţiu de voinţă pură. Şi fraţii McDonald au avut voinţă, şi viziune, şi ambiţie. Ei au eficientizat sistemul de preparare al burgerilor şi al cartofilor prăjiţi – au calculat milimetric spaţiul bucătăriei înainte de a ridica restaurantul, conformându-se principiului vitezei. Ei au dat numele brandului şi tot ei au creat şi faimosul logo (celebrele Arce aurii sunt invenţia lui Richard James „Dick“ McDonald).
Cu toate acestea, laurii i-a cules Ray Kroc, astfel că astăzi, la o simplă căutare pe google, numele fast-food-ului este asociat automat cu Ray Kroc, şi nu cu Richard James „Dick“ McDonald sau Maurice James „Mac“ McDonald. De aceea, „Fondatorul“ este un film-mărturie, care lămureşte istoria adevărată a unui lanţ de restaurante fast-food devenit, pentru americani şi nu numai, „noua biserică“.
Ray Kroc, comisorul-voiajorul din Illinois care vindea Multimixere, o maşină de preparat milkshake-uri, până a pune mâna pe afacerea McDonald’s, este interpretat de Michael Keaton. Profilul lui se compune din mai multe elemente: intuiţie, perseverenţă, cinism, determinare, încăpăţânare. Personajul simte potenţialul locului de la prima vizită în San Bernardino (California). Îl simte pentru că el, în calitate de client, a găsit ceea ce în alte părţi nu a găsit: rapiditatea şi promptitudinea cu care i-a fost procesată comanda. De ce să nu se bucure şi alţii de acest serviciu?
Spiritul de antreprenor i se activează instant, întrezăreşte posibilitatea dezvoltării afacerii şi le propune lui Dick şi Mac să deschidă şi în afara oraşului San Bernardino astfel de locuri. Fraţii acceptă, semnează un contract, însă, la fel de repede cum se prepară burgerii în bucătăria lor milimetric construită, Ray Kroc transformă afacerea locală într-una naţională. De atunci până astăzi, numărul McDonald’s-urilor din lume a depăşit 35.000 de sedii.
De ce a reuşit Ray Kroc, iar fraţii Dick şi Mac au rămas în acelaşi stadiu, de mici afacerişti, cu un profit substanţial, nimic de spus, însă nu de aceeaşi valoare cu profitul pe care l-a adus fostul comis-voiajor? Pentru că stofa din care este croit Kroc are în substanţa ei mai multe texturi: intuiţia, determinarea şi vizionarismul ar fi fost egale cu zero dacă nu erau completate de cinism şi darul de a face cunoscut un produs. O combinaţie paradoxală, dar atât de necesară unui om de succes. Însuşi personajul afirmă, în timpul unei înregistrări din arhiva folosită pentru film, că în afară de a cânta la pian, singurul lucru pe care ştia să-l facă a fost să vorbească.
Ray Kroc a preluat (ca să nu spunem furat) o idee şi a dus-o mai departe, a îmbunătăţit-o şi a răspândit-o în lume aşa cum Steve Jobs a scos dintr-un garaj primul produs Apple, gândit şi creat de Wozniak, pe care apoi l-a transformat într-un succes mondial. „Fondatorul“ devine, în felul acesta, şi o explicită lecţie de afaceri. Ray Kroc nu a fost doar un bun negociator, ci şi un versatil manipulator de cuvinte, de vorbe cu care a reuşit să-i convingă pe cei mai buni, să-i atragă de partea sa şi să lucreze cu el. Cât despre relaţia lui cu fraţii McDonald şi însuşirea acestui nume pentru care a făcut din prima un coup de foudre, rămâne să descoperiţi în film!
Adu cinematograful la tine acasă cu ajutorul unui Soundbar cu Dolby Atmos