Filme, Recenzii filme

Dragoste la persoana a treia. O cronica

Uita-te la mine!
(Anna)

Cu mult timp inainte de premiera, in ianuarie 2013 (lansarea a avut loc in septembrie), Paul Haggis, regizorul si scenaristul filmului, declara ca ii place sa scrie despre lucruri pe care nu le intelege. Iar dragostea, in contextul acestei declaratii, i s-a parut un subiect firesc de abordat. Dupa un 2014 invadat de roboti, imagini apocaliptice, intoxicat de 3D-uri si efecte speciale, mi-era dor sa vad pe marile ecrane o complicatie sentimentala. Nu stiu daca Paul Haggis a mizat pe contextul productiilor recente, dar daca a facut-o, i-a iesit.

Dragostea, un subiect de neinteles. In film sunt, aparent, trei cupluri, Michael (Liam Neeson) si Anna (Olivia Wilde), Scott (Adrien Brody) si Monika (Moran Atias), Julia (Mila Kunis) si Rick (James Franco). Spun aparent, pentru ca fiecare functioneaza sau nu in felul lui. Primul e un cuplu doar in intimitatea camerei de hotel, al doilea e in formare, iar al treilea este deja dizolvat.

Povestea, pe scurt, suna astfel: Michael, scriitor de Pulitzer, se izoleaza intr-o camera de hotel din Paris pentru a-si termina romanul. Si-a parasit de curand sotia, Elaine (Kim Basinger) si are o relatie cu Anne, redactor de mondenitati si cu aspiratii de romanciera. In paralel, Scott, un om de afaceri din America, se afla in Italia pentru a fura schite de moda. Aici, o intalneste pe Monika. Iar Julia, fosta actrita de telenovele, lupta pentru a-si redobandi dreptul de mama, pe care l-a pierdut pentru ca a fost acuzata ca a vrut sa-si omoare copilul.

„Viata e ceea ce se intampla atunci cand ai telefonul la incarcat“, scrie un anonim pe net. Am gasit citatul intamplator. Si imi vine sa-l parafrazez in filmul lui Haggis. Viata e ceea ce se intampla cand nu mai ai fise, in cazul in care vorbesti de la un telefon public, ori cand ti se termina creditul exact atunci cand trebuie sa suni pe cineva important. Sunt multe intamplari declansate de telefon in „Dragoste la persoana a treia“. Sunt, la fel, multe modele de telefon – de la Nokia vechi, telefoane publice, telefoane fixe, pana la Iphone-uri. Acest obiect va complica existenta personajelor, le va deruta, le va tulbura. Le va manipula. Dau un exemplu: Scott are peste o suta de mesaje memorate! Le stie pe toate si chiar daca le stie, le reasculta zilnic. Telefonul poate fi, daca nu o a treia persoana, un obiect care le duce spre o a treia persoana.

Liam Neeson in "Dragoste la persoana a treia"

Cine este a treia persoana? In unele cupluri, a treia persoana este subinteleasa. In cazul Michael-Anna, este Elaine. Dar la fel de bine ar putea fi misteriosul Daniel (veti fi socati cand ii veti afla identitatea!). Sau un copil. Cuplul Scott-Monika are si el in background o fosta sotie. Insa si un copil. Doi chiar! Cat despre Julia-Rick, a treia persoana este clar baietelul pentru care Julia lupta cu disperare. Ar exista si o femeie, actuala iubita a lui Rick, Sam – personaj difuz, fara un rol determinant, pasiv, secundar, diferit ca impact de Elaine sau Daniel. Persoana a treia are si o identitate gramaticala – Michael isi scrie propria poveste, in romanul la care lucreaza, la persoana a treia, si nu la persoana intai. Interpretarile sunt multe. Insa, asa cum intr-un cuplu partenerii au propriul istoric, si Paul Haggis trage dupa el un trecut „alert“. Iar trecutul lui Paul Haggis face loc unei alte interpretari referitoare la aceasta „a treia persoana“.

Copiii din umbra. Desi a fost crescut in religia catolica, Paul Haggis s-a considerat ateu. Ciudat, desi s-a considerat ateu, a fost timp de 35 de ani scientolog. Dupa care, a renuntat. „Omul este divin si nemuritor“, sustine Biserica scientologica. Si este compus din trei dimensiuni: suflet, minte, corp. Sufletul, mintea si corpul pot fi marele trio din filmul lui Haggis, la un nivel subtil. Iar nemurirea este sustinuta prin disperarea cu care tatii si mamele – Julia, Rick, Michael, Monica, Scott – sunt legati de copiii lor. Pentru ca le seamana, pentru ca sunt ai lor si din ei, ca in situatia tuturor parintilor, de altfel. Pentru ca, prin ei, devin nemuritori. Pentru ca, in lipsa lor, mor. Exista o replica obsedanta, „Uita-te la mine!“, spusa de o voce de copil, la varste diferite si in contexte diferite. De cele mai multe ori vine din intuneric. Cand va fi scoasa la lumina, la propriu, pe strazile inguste cu anticariate si bistrouri pariziene, ne va face sa ne intrebam: Oare „Dragoste la persoana a treia“ nu este, de fapt, o singura poveste spusa in trei variante? Paul Haggis iubeste sa scrie despre lucruri pe care nu le intelege, iubeste sa le faca si mai de neinteles – e una dintre certitudinile filmului.

Dar neintelesul, complicatiile si tensiunile sunt dozate cu cap, pentru ca in caruselul emotiilor pe care ni-l propune fostul scientolog, vor exista si momente dulci, ca lichiorul Limoncello pe care-l descopera Scott intr-un bar dintr-un cartier vechi al Romei. Momente care, ca si amintitul lichior, te vor ameti si te vor face sa intri in euforia flirturilor, a jocurilor sexuale, a coincidentelor si a situatiilor amuzante dintre oameni care se indragostesc. Tristetea va trece pe planul doi. Sau la persoana a treia :).

Cu Orange Love, ai canalele HBO incluse 3 luni și Smart TV 4K în rate.

Notă film:

Filmul este distribuit de Ro Image 2000

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *