Filme, Recenzii filme

„Vanatoarea“ (The Hunt). O recenzie

Gandurile si ideile pot functiona ca un virus.
Thomas Vinterberg

Un barbat este trimis cu usurinta dupa gratii pentru ca un copil a mintit. In 2001, Cassandra Kennedy isi invinovateste tatal de agresiuni sexuale. Barbatul este inchis si eliberat dupa 11 ani, cand toate acuzatiile impotriva lui au fost retrase. Apasata de sentimentul vinovatiei, fiica nu a mai putut tine ascuns un adevar teribil: mintise! „Am mintit, pentru ca tata m-a dezamagit dupa ce s-a despartit de mama“, spune ea. Judecatorul districtului Cowlitz (Longview, Washington) nu o poate trimite in inchisoare pe Cassandra – un asemenea gest ar putea descuraja alte tinere sa declare eventuale abuzuri sexuale! Povestea este reala, personajele la fel. Care este, insa, legatura cu ultimul film al lui Thomas Vinterberg?

Insuportabila capcana a imaginatiei.

Intrebat de unde s-a inspirat cand a facut filmul, Thomas Vinterberg povesteste cum in 2000 un renumit psihiatru danez i-a propus sa se uite peste niste studii de caz. Nu a facut-o la momentul respectiv, ci mai tarziu, cand Vinterberg a avut nevoie de un psihiatru pentru ca trecea printr-un divort: „M-au fascinat atat de tare, incat mi-am zis ca trebuie sa fac un film. (…) Erau situatii reale din toata lumea, majoritatea despre sindromul amintirilor false si despre amintiri inventate.

Vanatoarea nu are la baza un caz anume, ci este inspirat din ideile care s-au tesut in jurul acestor cazuri. Ceea ce vroia acel psihiatru sa comunice era faptul ca gandurile, ideile pot functiona ca un virus. Odata ce se naste o anumita idee despre o persoana, aceasta se poate raspandi mai repede ca focul“.

Stigmatul Cassandrei.

Anul in care respectivul psihiatru ii propune lui Vinterberg sa se uite peste studiile de caz este 2000, iar anul in care Cassandra isi acuza tatal de abuz sexual este 2001. Prin urmare, putine sunt sansele ca marturisirea tinerei americance sa fi stat la baza filmului. Pana la momentul 2000, psihiatrul danez adunase ceva marturii, „de peste tot din lume“, pe tema sindromului amintirilor false. Marturii, povesti, istorisiri care continua sa se petreaca. Si in 2001, si dupa 2001. Si, in mod sigur, si azi.

Un barbat este trimis cu usurinta dupa gratii pentru ca un copil a mintit este, metaforic, si tema din filmul Vanatoarea, chiar daca pe fetita o cheama Klara (Annika Wedderkopp), si chiar daca pe barbat il cheama Lucas (Mads Mikkelsen), si chiar daca raportul dintre ei nu este de tata-fiica, ci de copil-educator. Principiul functioneaza la fel: micuta Klara vrea sa se razbune pe educatorul Lucas. De ce?

Caprioara cu colti de argint.

Este singur, divortat si isi iubeste la nebunie meseria. Desi pare familiarizat cu jocurile copiilor – se ascund in fiecare dimineata dupa gardul viu pentru a-l speria – , nimic din atitudinea lui nu lasa sa se vada acest lucru. Lucas se transforma in clipa in care interactioneaza cu cei mici: devine ca ei, se joaca cu ei, este unul de-ai lor. Se transforma, dar nu uita ca este adult. Astfel, in momentul in care Klara se arunca asupra lui si il saruta direct pe buze, educatorul o mustra cu diplomatie si-i spune sa faca asta acasa, cu mami sau cu tati. Klara se supara, se simte respinsa, tradata. Lucas nu este doar educatorul, este barbatul care o duce acasa, atunci cand ai ei intarzie, barbatul care o asculta cand ii povesteste cum se cearta parintii, barbatul care o tine de mana. Odata respinsa, simte nevoia sa se razbune: intr-o atmosfera clar-obscura, intr-una dintre serile in care mama Klarei intarzie iar, fetita ii da de inteles Grethei (Susse Wold), directoarea gradinitei, ca a fost molestata sexual de Lucas. Iar confesiunea falsa a Klarei va declansa „vanatoarea“.

Pozitia ingrata a spectatorului.

Lucas va fi haituit, gonit, ranit. Nimeni nu-l asculta, nimeni nu-l crede pe cuvant. Singurul care stie adevarul este spectatorul. „Sunt cel mai bun prieten al tau! Cum crezi ca as putea sa-i fac asta fiicei tale?!“, ii spune lui Theo (Thomas Bo Larsen), tatal Klarei. Isteria se-ntinde peste satucul danez ca o epidemie. Transforma locuitorii in monstri, ura le desfigureaza trasaturile la propriu, ii invenineaza si-i face sa actioneze ca si cand ar fi sedati. Mai mult, insasi Klara este determinata sa creada propria-i minciuna (vezi abilitatea cu care sunt formulate intrebarile psihologului). Dar in tot acest lant vicios de transformari, metamorfoze si deveniri, un singur detaliu conteaza: Lucas ramane acelasi. Nu uita nici acum ca este adult, matur, educator. Constructia interioara a personajului este aceeasi ca la inceput: nealterata, pura, usor naiva. Un om mai slab de inger ar fi cedat de mult, ar fi abandonat lupta sau ar fi plecat din sat. Insa Lucas vrea sa le demonstreze oamenilor contrariul, sa le arate, in contrast cu dusmania lor, inocenta lui. Iar vocea lui este si vocea lui Vinterberg.

Cu Orange Love, ai canalele HBO incluse 3 luni și Smart TV 4K în rate.

Fratele mai mare, un personaj-capcana.

„Am simtit ca prin povestea asta voi putea spune si o alta: aceea despre pierderea inocentei in lumea occidentala. Cand eram copil, in anii ’70, eram dezbracati si nu mai era nimeni abuzat. Ca baiat, puteam sa stau in bratele unui barbat gol fara sa zica nimeni nimic. Acum, din motive intemeiate, oamenii sunt dominati de frica, spaima, banuieli“, spune regizorul filmului. Una dintre sursele temerilor este si influenta pe care o are mass-media asupra consumatorilor. Ea nu poate fi contestata. Asa cum contestate nu pot fi nici cazurile reale de pedofilie. Revenind la mass-media, internetul are, si el, un rol in Vanatoarea. In prima parte a filmului, exista o scena asupra careia nu se insista prea mult – fratele Klarei ii arata acesteia, in fuga, o tableta cu o imagine in care apare o femeie goala. Un context prielnic pentru alimentarea imaginatiei unui copil de gradinita. Nu numai mesajul pozei este important, ci si cel care o detine. Dar nimeni nu vorbeste de fratele mai mare in film, nimeni nu-si pune problema existentei sale. Cu atat mai mult, cu cat finalul va directiona cele mai multe suspiciuni asupra lui. Este el, oare, adevaratul vanator?

Notă film:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *