Filme, Recenzii filme

„In the Fade“/ „În întuneric“: moștenirea lui Adolf Hitler

A trecut jumătate de veac de la moartea lui Adolf Hitler până în momentul atacului cu bombă pus la cale de neonaziști în 2000. 50 de ani nu au reușit să șteargă doctrina paranoică a unui lider sedus de mitul arian. Dimpotrivă, continuă să aibă adulatori și, mai grav de-atât, să fie pusă în practică prin metode extreme.

Regizorul Fatih Akin a început să se documenteze pentru filmul „In the Fade“ în 2011, însă ideea realizării unui film despre neo-nazism și rasism, i-a venit în 1992, la puțin timp după ce Germania de Vest s-a unit cu Germania de Est. Gruparea neo-nazistă „înflorise“ deja și mulți imigranți turci fuseseră omorâți. Sentimentul unei amenințări tacite nu l-a părăsit de-atunci, atât timp cât și el este de origine turcă.

Al doilea motiv pentru care a ales să exploateze subiectul într-un film este și modul în care presa și poliția au deturnat atenția oamenilor de la esența acestor întâmplări dramatice. „Scandalul a luat amploare în momentul în care poliția și-a concentrat investigația în comunitatea victimelor, învinuindu-le de legături cu dealerii de droguri și afaceri cu jocuri de noroc. Presiunea a fost atât de mare, încât pănâ și presa, și chiar comunitatea însăși a început să aibă suspiciuni similare“, a declarat regizorul.

Divagația, ca mod de a distrage atenția, este folosită și în recentul lui film. Deși Fatih Akin a spus că nu l-a interesat perspectiva criminalilor, ci mai curând povestea protagonistei, tocmai viziunea autorilor crimei este evidențiată cel mai bine.

„In the Fade“ este structurat în trei capitole, „Familia“, „Dreptatea“ și „Marea“, dar cel de-al doilea, când are loc procesul împotriva cuplului de neonaziști, rămâne cel mai puternic ca mod de a susține ideea regizorului: moștenirea lui Adolf Hitler persistă, ea este dusă mai departe nu doar prin acte violente, ci și printr-o perversă strategie. Germania modernă nu e chiar atât de modernă pe cât își dorește să fie.

Dovada supremă este oferită de avocatul acuzaților, Haberbeck, interpretat de actorul Johannes Krisch, a cărui fizionomie se mulează perfect profilului executantului nazist. Prin pledoaria lui, atitudine, discurs și felul în care folosește probele, el construiește practic un mit sau mai curând îl reactualizează. Johannes Krisch este la fel de bun în rolul lui ca Christoph Waltz (Hans Landa) în „Ticăloși fără glorie“ (2009, r. Quentin Tarantino) sau ca Ralph Fiennes (Amon Goeth) în „Lista lui Schindler“ (1993, r. Steven Spielberg).

„In the Fade“ este un film bun din mai multe motive: Diane Kruger se întrece pe sine în rolul Katjei Sekerci, interpretarea actorilor te plimbă prin cele mai diverse stări și reacții, scenariul este inspirat dintr-o realitate înfiorătoare, cele trei capitole sunt filmate diferit (fapt ce rezonează cu mesajul fiecărui fragment), povestea este absolut răvășitoare. „In the Fade“ te va urmări mult timp de la vizionarea lui.

Notă film:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *