Interviuri, Seriale

Despre „4 Blocks“, Kida Khodr Ramadan: „99% din ceea ce vedeţi în serial este autentic!“

Invitat în România, cu ocazia proiecţiei speciale a primului episod din serialul „4 Blocks“, Kida Khodr Ramadan a acordat un interviu site-ului dinfilme.ro, în care a vorbit despre noul lui proiect, cum s-a documentat pentru rol, ce face când nu filmează şi… cine este „falsul număr 9“ din episodul 2.

Dinfilme.ro: După ce am văzut primele două episoade, mi-a venit în minte următoarea întrebare: oare chiar aşa stau lucrurile în Berlin? Dacă mă duc mâine în Neukölln, e posibil să mă întâlnesc cu oameni ca Tony, Abbas or Vince? Cât e ficţiune şi cât realitate în serialul „4 Blocks“?
Kida Khodr Ramadan: 99% din ceea ce vedeţi în serial este autentic. Personaje de genul celor care apar în film există şi în realitate, pentru că „4 Blocks“ a fost inspirat din realitate. Este un serial de ficţiune, dar contextul în care se desfăşoară acţiunea este cât se poate de real. Deci această „scenă“ a drogurilor, a traficului de droguri şi a violenţei este adevărată, însă ea, aşa cum există în Neukölln (Berlin), la fel de bine poate fi şi în Sarajevo, Dublin, Napoli sau alte oraşe din lume. Şi întotdeauna vor fi oameni care încalcă reguli, dar asta nu înseamnă că sunt nişte oameni atât de răi.

Abbas (Veysel Gelin) este partenerul tău cel mai important din serial, e mâna ta dreaptă. Or Abbas este interpretat de un rapper. Tu ai experienţa rolurilor, nu eşti la primul film. Cum a fost să joci alături de o persoană care nu este actor?
Pe Veysel Gelin îl ştiam dinainte, de pe scena hip hop, este recunoscut ca gangster rapper pe această scenă. Tot castingul de preselecţie s-a desfăşurat în Germania, unde am căutat un tip de personaj din lumea rapperilor gangsteri, un personaj foarte greu de găsit de altfel, care să fie şi autentic, să coincidă cu ceea ce voiam. I-am spus regizorului despre Veysel, iar el mi-a răspuns că nu prea ar merge, pentru că pare un om, aşa, bonom, simpatic, drăguţ. Şi într-adevăr, chiar aşa arată când îl vezi, pare un om bun, însă poate fi şi altfel. La castinguri am fost cu Frederick Lau, cu care am făcut vreo 10-12 filme, îl joacă pe Vince în „4 Blocks“. Veysel ne-a câştigat amândurora atenţia pe loc, de la primele replici. Se exprima în limbajul străzii, cel pe care îl urmăream, care să redea atmosfera din serial. A schimbat un pic dialogurile din text ca să sune cum trebuie, ca pe stradă, şi când a început să le vorbească am ştiut că el este, nu am mai avut nici un dubiu. Singura dilemă care rămânea era dacă seamănă suficient şi fizic, dacă poate trece drept fratele lui Toni, personajul meu. Dar, mă rog, şi eu am 2 fraţi, am zis  clar, poate trece drept frate, deci asemănările există. Şi încă ceva: a fost primul lui rol într-un film!

Au fost lucruri pe care le-ai învăţat de la el?
Eu şi Veysel suntem de fapt autodidacţi. Am renunţat şi eu la şcoală şi tot ce am învăţat a fost din viaţa asta trăită, viaţa asta de pe stradă. Alţii, care au jucat şi ei pentru prima dată în „4 Blocks“, poate că s-au mai uitat, au mai „furat“ meserie de la actorii profesionişti. Latif (Massiv) este tot un gangster rapper, la fel şi Gringo, cel care se ocupă de muzică, face intro-urile, nici el nu jucase niciodată. Am avut nevoie de oameni care să fie la propriu autentici, să poată juca aceste personaje. A fost foarte interesant de observat cât de profesionist am putut să colaborăm şi cât de bine a funcţionat toată această comunicare între actorii profesionişti şi non-profesionişti.

Înţeleg că nu ai urmat studii de actorie…
Nu…

Este mult mai autentic atunci când intervii un pic. Dacă spui mereu replicile clar şi răspicat, nu mai sună autentic, a limbaj de stradă.

Care este replica ta favorită din serialul „4 Blocks“?
Replica mea favorită? „Ich werde Deutchesdest Deutche sein!“/„Voi fi cel mai german dintre germani!“ – i-o spun soţiei mele, Kalila (Maryam Zaree), în primul episod, când îi promit că mă voi schimba. Este propoziţia mea, pentru că e inspirată din viaţa pe stradă, pentru că ştiu această lume.

Citeşte şi:  Serialul „4 Blocks“: primele două episoade

Adică ai improvizat-o în timpul filmărilor?
Da, trebuia să-i promit Kalilei că voi fi corect, „curat“, că o să-mi schimb stilul de viaţă, şi am venit cu replica asta, am plusat promisiunile cu chestia asta. Este mult mai autentic atunci când intervii un pic. Dacă spui mereu replicile clar şi răspicat, nu mai sună autentic, a limbaj de stradă. Mai degrabă te bâlbâi ori sâsâi cuvintele… De exemplu Veysel, la sfârşitul propoziţiilor, tot zicea „Loo… Loo…“ (n.r. spus pe un ton jos), şi acum toată lumea folosea acest „Loo…“. Face parte din stilul lui de-a vorbi.

(…) în perioada de pregătire pentru serialul „4 Blocks“, m-am uitat la „Gomorrah“, am văzut două serii întregi, 24 de ore, la fiecare 3 ore beam câte un espresso.

Serialele TV au devenit un fenomen în ziua de azi, au un succes uriaş, toată lumea se uită la seriale. Care crezi că e secretul?
Asta se întâmplă, după părerea mea, fiindcă oamenii se iau pur şi simplu unii după alţii. Şi eu, când eram mic, mă uitam cu tata la „Dallas“, la „Denver“ sau „MacGyver“, la ce seriale mai erau pe vremea aia. Serialele au existat dintotdeauna, doar că acum sunt la modă pentru că, iată!, avem Netflix. Hai să ne facem abonament la Netflix! „Breaking Bad“? Păi „Breaking Bad“ este, după mine, cel mai prost serial pe care l-am văzut. Dar dacă cineva spune băi, e bun, hai să-l vedem!, atunci gata, toată lumea îl vede. E aşa, ca un drog. Însă asta nu înseamnă că nu există seriale bune. Mie îmi plac, de exemplu, serialele scandinave – pentru dialoguri, stilul lor, modul în care sunt filmate scenele. Recunosc, prefer filmele de cinematograf, de 90 de minute, deoarece sunt o fire destul de nerăbdătoare. De exemplu, în perioada de pregătire pentru serialul „4 Blocks“, m-am uitat la „Gomorrah“, am văzut două serii întregi, 24 de ore, la fiecare 3 ore beam câte un espresso. Cred că oamenii se plictisesc, scriu pe Facebook, ce seriale îmi mai recomanzi?, şi-atunci zic hai să vedem serialul ăsta!.

Sunt ca hipsterii din serial…
Aţi văzut scena cu hipsterul din primul episod?

Da… 🙂
S-a derulat chiar în Neukölln, locul ăla există cu adevărat, la fel şi chelnerul, e de-acolo…

Kida Khodr Ramadan, în timpul interviului pentru dinfilme.ro
Kida Khodr Ramadan, în timpul interviului pentru dinfilme.ro

Ce faci când nu filmezi?
Sunt tată, am o familie, îmi place să merg la antrenamentele de fotbal cu fiul meu, mai stau de vorbă cu regizori, cu agentul, cu care mai beau câte un ceai. Am mult timp în care nu lucrez şi atunci îmi place să am activităţi cu copiii mei.

Apropo de fotbal, al doilea episod se numeşte „False Nine“…
Da, mulţi antrenori spun o să joci un 9 fals. În mod normal, 9 este atacantul central, prin urmare primeşti numărul 9, dar de fapt este o păcăleală pentru adversari, pentru că ataci pe flancuri. Thomas Müller este „falsul număr 9“ în mod absolut!

Dar în „4 Blocks“ cine e „falsul număr 9“?
Nu v-aţi dat seama?

Nu, pentru că nu joc fotbal şi nici nu mă uit la fotbal. 🙂
Este capra! (SPOILER ALERT! N.r.: Capra este animalul pe care Zeki – un personaj secundar – îl sacrifică pentru a-i speria pe dealerii de cocaină rivali.) Da, aşa e, dacă ştii puţin fotbal, îţi dai seama cine e „falsul număr 9“ în serial.

Revenind la cinema, mi-ai putea recomanda trei filme germane şi trei filme din afara Germaniei?
Din cele străine, recomand „La Haine“/„Ura“ (1995), al lui Mathieu Kassovitz, şi două filme ale lui Martin Scorsese: „Raging Bull“/„Taurul furios“ (1980) şi „Casino“ (1995). Iar dintre cele germane, „Das Experiment“/„Experimentul“ (2001, r. Oliver Hirschbiegel), un film foarte bun, „Victoria“ (2015, r. Sebastian Schipper), care a participat la Berlinale, anul trecut, şi un altul pe care îl iubesc mult, se numeşte „Ummah – Unter Freunden“/„Ummah – Între prieteni“  (2013, r. Cüneyt Kaya), nominalizat la German Film Awards, cunoscut şi ca Premiile Lola.

Foto: TNT România

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *