Filme

5 motive să vezi filmul „Ghost in the Shell“

Dinfilme.ro îți dă 5 motive să vezi filmul „Ghost in the Shell“:

1. Regia
Încă de la „Snow White and The Huntsman“/ „Albă ca Zăpada și Războinicul vânător“, Rupert Sanders ne-a arătat că știe să dozeze tensiunea într-un scenariu de ficțiune. „Ghost in the Shell“ este mult peste „Snow White and The Huntsman“, o spun deja cronicile pozitive pe care le-a primit. Iar faptul că la regie nu e un japonez, iar protagonista nu e nici ea o asiatică sunt doar detalii.

2. Distribuția
Deși alegerea lui Scarlett Johansson în rolul lui Major a stârnit controverse în rândul fanilor anime-ului original (filmul este inspirat dintr-o celebră serie manga), actrița are trăsăturile ușor „asiatizate“ și interpretarea ei dă rolului umanitatea (ba chiar și senzualitatea!) de care personajul are nevoie. Un alt plus merge spre Takeshi Kitano, Aramaki în film, dar și spre actorii care joacă eroi negativi (un exemplu: Michael Pitt – Kuze).

3. Anamaria Marincă
Prezența actriței Aneimaria Marincă în acest film este un motiv în sine să vezi „Ghost in the Shell“. O româncă într-un blockbuster, alături de Scarlett Johansson, Takeshi Kitano, Michael Pitt – câte șanse sunt să ți se întâmple asta? Prima dată când a jucat într-o producție SF a fost în 2013. În „Europa Report“/ „Misiunea Europa“, Anamaria Marincă este Rosa Dasque, pilot şi membră a unui echipaj internaţional de astronauţi trimişi într-o misiune privată în spaţiu pentru a căuta urme de viaţă pe Europa, unul dintre sateliţii planetei Jupiter. În noiembrie 2016, a reluat rolul de astronaut, într-o miniserie TV, „Mars“, difuzată pe National Geographic. Acum este dr. Dahlin și, chiar dacă nu stă mult în film, este imposibil să nu ți-o amintești, când o vezi, pe Rosa Dasque!

4. Efectele speciale
Dacă mergi să vezi „Ghost in the Shell“, încearcă experiența IMAX. Cu un CGI de nota 10, efectele speciale creează o stare de imersiune asemănătoare cu cea din „Doctor Strange“ (deși peisajele nu sunt aceleași). Acțiunea are loc într-un viitor hologramat, cu zgârie nori amețitori și oameni-roboți, în care aproape totul este îmbunătățit (mai există și oameni în stare pură!). Major plimbându-se într-un decor cyberpunk, Major scufundându-se în amintirile unei gheișe, Major în timp ce vine pe lume – sunt bijuterii vizuale! Ok, posibil ca prezența prea multor cabluri să fie luate drept stângăcii, într-un context în care comunicarea este telepatică, iar mașinile conduse de oameni o greșeală, dar filmul este și despre conexiunea dintre elementele umane și cele tehnologice, despre coexistența lor mai exact.

Două bilete la preț de unul, miercurea, la orice film, în cinematografele partenere Orange.

5. Subtilitățile poveștii
Spre deosebire de partea vizuală, povestea nu se ridică la același nivel, ea devine previzibilă dintr-un anumit punct. O răzbună însă problemele reale pe care le pune sau, mai curând, ideile pe care le actualizează. Nu mai e o noutate că inteligența artificială face parte din prezent și că în fiecare secundă se lucrează la perfecționarea roboților (inclusiv la capacitatea lor de a lua decizii). Protagonista este un hibrid, creierul ei (cu tot cu minte, suflet și spirit) i-a fost implantat într-o cochilie artificială. Amintirile i-au fost șterse și reinventate. Numai că noul corp gazdă, proiectat pentru a deveni o armă, nu este suficient pentru a o transforma pe Major 100% într-o mașinărie. Moștenirea umană își va cere dreptul. În concluzie, unde va duce îmbunătățirea roboților? Mai e mult până când amintirile noastre vor încăpea pe un hard cât un pachet de țigări? Și, dacă în „Ghost in the Shell“ erorile și gândurile au texturi, oare amintirile din ce vor fi „țesute“?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *