Festivaluri, Interviuri

Simona Deaconescu: „În afară, filmul de dans este un fenomen, la noi este o necunoscută. Ne-am propus să schimbăm asta“

Între 9 şi 13 noiembrie are loc, la Bucureşti, a doua ediţie a Bucharest International Dance Film Festival (BIDFF), ocazie cu care difilme.ro a vorbit cu Simona Deaconescu, director artistic al BIDFF, pentru a afla mai multe detalii despre organizarea evenimentului, proiecţii, invitaţi şi de ce e bine să gustăm din magia filmului de dans.

Pentru cei care nu ştiu, cine este Simona Deaconescu?
Simona Deaconescu:
Sunt coregraf și director artistic al colectivului Tangaj Dance. Din 2013 am început să facem filme de dans în care corpul este pus în situații extreme. Am realizat două până în prezent: „Silent Places“ și „Sonder“. Producătorul nostru este Anamaria Antoci, ea face lucrurile să se întâmple. În filmele de dans mișcarea este principalul limbaj de exprimare a temelor alese. Limbajul cinematografic vine în completare și astfel iau naștere filme care de multe ori sunt învăluite într-o magie greu de obținut prin cuvinte și în care emoțiile sunt transmise fluid de la dansatori către public.

Cum a venit pe lume ideea de a organiza un Festival internaţional al filmelor de dans în România?
Ideea a venit odată cu succesul internațional al filmului „Silent Places“. Am călătorit la festivaluri din afara țării și am intrat în contact cu acest gen de manifestare și cu organizatorii. În afară, filmul de dans este un fenomen, la noi este o necunoscută. Ne-am propus să schimbăm asta. În 2014 am început timid cu proiecții speciale de filme de dans și am observant că publicul este interesat și curios. Am hotărât să facem un festival dedicate acestui gen de film și cred că începe să prindă rădăcini la noi în țară.

Există un public la noi pentru genul acesta de proiecţii?
Cu siguranță. Anul acesta am mers în turneu cu proiecții speciale de filme de dans, în Cluj, Brașov,Timișoara și Iași și peste tot am primit un feedback pozitiv. Dat fiind faptul că vorbim despre un hibrid artistic, un astfel de film satisface iubitorii de cinematografie, dans și artă vizuală la un loc. Sunt filme dinamice care se pliază foarte bine pe modul de viață al omului contemporan, filme în care imaginea este picturală și care surprind acele aspecte ale vieții greu de exprimat, dar ușor de simțit.

Știu că pare ceva închis și experimental din exterior, dar adevărul este că filmele de dans nu sunt deloc așa. Aș putea spune că sunt chiar opusul, sunt filme foarte ușor de decriptat, în care publicul va avea ocazia să descopere dansatori incredibili, locuri neștiute, de o frumusețe izbitoare și povești de viață emoționante.

Care au fost reacţiile publicului după prima ediţie a BIDFF?
În mare, de curiozitate. Publicul a fost intrigat cu siguranță. Credem că a fost un start bun și anul acesta ne-am concentrate să aducem în București mult mai multe evenimente în cadrul festivalului, prin care să încercăm să apropiem publicul de procesul de creație și să-l familiarizăm cu filmul, dansul și arta digitală.

Cum i-ai convinge pe cei mai puţin iniţiaţi să vină la acest Festival?
Le-aș spune că e o ocazie unică să vadă așa ceva în România și, indiferent de sentimentele generate, cu siguranță nu se vor plictisi. Știu că pare ceva închis și experimental din exterior, dar adevărul este că filmele de dans nu sunt deloc așa. Aș putea spune că sunt chiar opusul, sunt filme foarte ușor de decriptat, în care publicul va avea ocazia să descopere dansatori incredibili, locuri neștiute, de o frumusețe izbitoare și povești de viață emoționante. În filmele de dans veți descoperi lucrurile nespuse.

Cred că sunt de neratat <<Mr. Gaga>> și <<Rare Birds>>, două documentare care au făcut înconjurul lumii și pe care ni le-am dorit foarte mult în festival. Nu se întâmplă în fiecare zi să intri în sala de repetiție a lui Ohad Naharin, probabil omul care rescrie istoria în dans în acest moment (…).

Cât durează, practic, organizarea unui festival de asemenea amploare?
Pentru 5 zile de festival se muncește aproape un an, pe etape. De la obținerea de finanțări, încheierea de parteneriate, lansarea call-ului internațional, selecția filmelor, până la alcătuirea unui program compact cu invitați de renume și apoi promovarea și organizarea lui. E o muncă titanică, dar toți o facem cu plăcere și cu credința că poate deveni un trend. În prezent lucrează 15 oameni în echipă, la care se adaugă echipele partenerilor și voluntarii. Toți avem skill-uri interdisciplinare pentru că mereu apar necunoscute și e o provocare să le rezolvi.

Citeşte şi:  HipTrip Travel Film Festival 2017: 15 titluri de neratat

Cine a realizat clipul de promovare al Festivalului şi cine a ales scenele de dans?
Clipul festivalului a fost realizat de video editorul Alex Gheorghe, iar scenele le-am selectat împreună. A fost foarte greu, pentru că am avut mult material bun, de care eu mă simțeam atașată, dar aici intervine talentul unui monteur care îți arată cum să dozezi informația ca să intrigi publicul. Sunt 20 de filme selectate din peste 1200 de aplicații. Avem filme ca „Moving Southwark“ și „Jonah“, care spun povești colective dure în imagini superbe, filme care pun provocările unei relații în prim plan, ca „In Between“ sau „Abismo“, filme încărcate de misticism precum „Aquarius“ și „Women’s Christmas Night“, filme de animație a căror inventivitate ne-a uimit, precum „Danse Macabre“ și „Duet“, dar și filme care propun experimente la nivel de efecte speciale, precum „The Ordinary“ și „Approaching the Puddle“.

Din lungmetrajele şi scurtmetrajele care urmează să fie proiectate la BIDFF, ce titluri ne recomanzi?
Pentru cei care vor să vadă dans așa cum nu au mai văzut, recomand „Inheritor Recordings“, un scurtmetraj ireal de frumos, realizat cu dansatori care par de pe altă planetă. Cred că sunt de neratat „Mr. Gaga“ și „Rare Birds“, două documentare care au făcut înconjurul lumii și pe care ni le-am dorit foarte mult în festival. Nu se întâmplă în fiecare zi să intri în sala de repetiție a lui Ohad Naharin, probabil omul care rescrie istoria în dans în acest moment, sau să vezi cum se face un balet clasic într-o montare atipică și ce se ascunde în spatele unui spectacol marca Ekman, dansat pe apă. Mai mult, îl vom avea în București chiar pe T.M. Rives, regizorul „Rare Birds“, care va fi prezent la proiecție și care va răspunde tuturor întrebărilor publicului.

Bucharest International Dance Film Festival – Promo

Foto: PR

3 comentarii pentru “Simona Deaconescu: „În afară, filmul de dans este un fenomen, la noi este o necunoscută. Ne-am propus să schimbăm asta“

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *