Interviuri

Judith State, despre rolul din „Sieranevada“: „Canalul de comunicare cu Cristi Puiu și încrederea în el au fost punctul meu de echilibru“

Rolul Sandrei, din „Sieranevada“, este primul rol ca actriţă într-un film al lui Judith State. Dansatoare profesionistă şi coregrafă, Judith State a povestit pentru dinfilme.ro cum a construit personajul, cum l-a adaptat momentului prezent, „dictat“ de situaţia improvizată sau de energia partenerilor. Dar şi despre cum a gestionat emoţiile inerente, care au venit la pachet odată cu această experienţă singulară pentru ea.

Dinfilme.ro: „Cercetaţi cauza care vă îndeamnă să scrieţi…“, spunea Rainer Maria Rilke, în „Scrisori către un tânăr poet“. Parafrazându-l pe scriitorul austriac, care este „cauza“ care te-a îndemnat pe tine să dansezi?
Judith State: Dansez de la 5 ani jumate. Nu pot puncta cauza ce m-a determinat atunci să dansez, dar îmi amintesc că îmi plăcea să mă mișc, aveam un dans al meu și mama i-a dat ascultare și m-a înscris la lecții de balet. Când am văzut videoclipul „Smooth Criminal“ al lui Michael Jackson am știut că vreau și eu asta. Nu știam la momentul acela ce anume mă atrăgea, dar în timp am înțeles că asta conținea acuratețea, pasiunea, temperatura, libertatea și starea de abandon care mă atrag și pe care le ating uneori când dansez.

Rolul din „Sieranevada“ este primul tău rol într-un film ca actriţă? Ai dat casting?
Este primul rol într-un film ca actriță, da, și pentru el am trecut printr-o perioadă de probe de câteva luni.

Fiind prima experienţă de acest gen, au existat emoţii? Cum le-ai gestionat ? Ai fost ajutată de regizor, de ceilalţi actori?
Da, am avut emoții. Le-am trăit intens și continuu, de la probe și până în ultima zi de filmare. Dar au fost emoții pe care le-am acceptat și manifestat și care, astfel, m-au ajutat, cred, foarte mult. Iar canalul de comunicare cu Cristi Puiu și încrederea în el au fost punctul meu de echilibru. Am fost cablată la el și la energia lui ca un fluture atras de lumina becului.

Nu am făcut un studiu de personaj și nici nu am căutat în exterior un model către care să mă îndrept, ci drumul a fost mai degrabă invers: probabil am apropiat-o pe Sandra de mine, că doar prin mine există, deci nu cred că merge altfel… Nu știu…

Cum este personajul tău? Ce ţi-a plăcut la el? Ce te-a intrigat la el?
Sandra este așa… cam ca mine, cam ca tine… Nu știu. Un om cu de toate, cu bune și rele, în care unele „ingrediente“ sunt mai pregnante și altele mai puțin. Mi-a plăcut foarte mult că personajul s-a transformat din liniile scenariului în ce a cerut fiecare moment de pe platou, în funcție de fiecare situație improvizată sau de energia partenerilor.

Ai făcut studiu de personaj înainte? Cum te-ai „documentat“?
Nu am făcut un studiu de personaj și nici nu am căutat în exterior un model către care să mă îndrept, ci drumul a fost mai degrabă invers: probabil am apropiat-o pe Sandra de mine, că doar prin mine există, deci nu cred că merge altfel… Nu știu… 🙂 Doar pentru momentul din bucătărie, în care Sandra discută destul de aprins cu tanti Evelina pe tema comunismului, am citit câteva cărți despre ororile petrecute în închisori, ca să îmi apropii subiectul pe care, recunosc, l-am evitat de-a lungul timpului.

Citeşte şi:  Simona Deaconescu, director artistic BIDFF: „În fiecare an ne propunem să scoatem la lumină destine și cariere care au schimbat lumea dansului“

<<A apărut pasărea în cadru!>>, zicea câteodată Cristi și mă imita cum merg și cum întorc capul, coregrafiat parcă.

Faptul că eşti dansatoare te-a ajutat în abordarea personajului? Ai fost atentă la mişcările corpului, la gesturi, la expresivitatea fizică?
Nu cred că m-a ajutat în vreun fel sau, dacă m-a ajutat, nu este ceva ce conștientizez. Au fost momente în care a trebuit să fiu atentă la anumite gesturi, la mers, la postura corpului tocmai pentru că păreau dansate. „A apărut pasărea în cadru!“, zicea câteodată Cristi și mă imita cum merg și cum întorc capul, coregrafiat parcă. Nu îmi dau seama, dar mi s-a spus de multe ori că pare că dansez și când stau sau toc ceapă.

Ce are dansul în comun cu actoria? Şi ce le desparte?
Nu pot vorbi comparativ despre cele două, simt că ar fi incorect cumva. Dansez de când mă știu, pe când actoria îmi este oarecum străină. Am trăit prin amândouă stări de libertate, de eliberare. Dar nu știu cât de corect este să spun că dansul sau actoria fac asta. Cred că poți simți la fel de puternic aceleași lucruri împletind la andrele sau gătind. Ține de felul în care te raportezi la ceea ce faci și de oamenii pe care îi ai alături la drum. Și știu că actoria pentru mine (prin filtrul acestei experiențe singulare) nu ar însemna ce înseamnă, dacă nu ar fi fost Cristi așa cum este.

Ce ţi-a plăcut cel mai mult în povestea din „Sieranevada“? Te-ai regăsit în ea?
Îmi place că este o mare oglindă. Atât de mare încât simt că ne cuprinde pe toți. Inclusiv pe mine, da…

„Sieranevada“ a avut vizibilitate mare la Festivalurile din ţară şi din afară. Ai mai primit propuneri să joci şi în alte filme?
Nu.

Mi-ai putea recomanda 3 filme străine şi 3 filme româneşti? 
Primele trei filme străine care-mi vin în minte sunt „E.T.“, „White Nights“ și „Being There“, iar româneşti… „Sieranevada“. De trei ori (cel puțin).

Credit foto: Liviu Ştefan


După ce a deschis Festivalul Internațional de Film de la Cannes (11-22 mai 2016), cel mai nou lungmetraj semnat de regizorul Cristi Puiu, Sieranevada, va deschide, pe 9 septembrie, și sezonul de toamnă al premierelor cinematografice românești.

Acțiunea din film are loc la 3 zile de la atentatul din redacția hebdomadarului parizian, Charlie Hebdo, și la 40 de zile de la moartea tatălui lui Lary, un medic trecut de 40 de ani. Fiul urmează să își petreacă ziua de sâmbătă însoțit de tânăra lui soție, în sânul familiei, reunite cu ocazia comemorării celui dispărut. Evenimentul, însă, nu se derulează conform așteptărilor.

După premiera internaţională de la Cannes, Sieranevada şi-a continuat circuitul festivalier şi a fost proiectat la Festivalul Internațional de Film Transilvania, Filmfest München, Moscow International Film Festival, Jerusalem Film Festival, New Zealand International Film Festival, Melbourne International Film Festival, în cinematografele din Franţa şi la Festivalul Internațional de Film Anonimul de la Sfântu Gheorghe.

În toamnă, după premiera din cinematografele româneşti, va putea fi vizionat şi în India, cu ocazia Jagran Film Festival (27 septembrie-2 octombrie).

2 comentarii pentru “Judith State, despre rolul din „Sieranevada“: „Canalul de comunicare cu Cristi Puiu și încrederea în el au fost punctul meu de echilibru“

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *