Animaţie, Festivaluri, Recenzii filme

Jurnal animat: Competiția românească

Mi-au plăcut toate, dar unele mai mult decât altele. Scurtmetrajele românești care au intrat în Competiția Anim’est 2015 au teme și abordări savuros de variate. Mă bucur că am aflat, prin acest Festival, că există atât de mulți ilustratori români. Și atât de talentați!

Trecut, prezent sau viitor, animatorii au explorat toate sertarele timpului. Și ale spațiului, din afară sau dinlăuntrul nostru. Matei Branea ne-a dus în Cosmos cu Omulan!, Ion Octavian Frecea, într-un hambar cu măști și în Castelul lui Dragulea, prin Colinda, iar Claudia Ilea, cu al ei Loop, în locuri familiare din existența de zi cu zi – bucătărie, mașină, birou.

Evoluate vizual sau simple, oamenii din spatele acestor filme au redat, în modul lor personal, o idee, o istorie sau o stare. Ce este distanța? Andra Mirea a răspuns la o întrebare banală, într-o manieră complexă, pe care a condensat-o în 3 minute și 17 secunde. Pentru scurtmetrajul ei, Distanța, a lucrat cu 3 prietene care au acceptat să spună ce înseamnă din punctul lor de vedere această noțiune. Iar părerile sunt foarte diferite! Andra Mirea a desenat ideile pe o foaie de hârtie și a înregistrat vocile. „Distanța e o luptă cu mine“, spune una dintre ele.

Distanta-1

Recunoștință este o istorisire despre o ceremonie stranie, cu iz politic. Folosește desenul pe hârtie și este regizată de Ștefan Scărlătescu și Andrei Scărlătescu. Mai multe personaje cu chipul pe jumătate acoperit cântă la niște instrumente, pe o apă, într-un cadru ritualic. Instrumentele sunt, de fapt, arme de luptă, iar limpezimea apei o iluzie. Am căutat un trailer pe youtube, din păcate nu am găsit nimic. Am găsit, în schimb, Fear is a Lie’ The Dream Diggers ft Mihnea Blidariu & Awen, în regia lui Mihai Păcurar, o povestioară de 3 minute despre drumul inocenței în lume, simbolizată de un unicorn roz. Când am spus că temele și tehnicile/abordările au fost savuros de variate, nu am glumit! 🙂

Am adorat stângăciile din Floarea de măr. În doar două minute și 12 secunde, Monica Vinogradov a spus o poveste de-o viață, cum „crește“ o floare de măr și cum crește o fetiță. A urmat rețeta clasică, desenul de mână. Chiar dacă nu a existat o coerență perfectă între scene, scăpările au fost în ton cu fragilitatea subînțeleasă din titlu.

Cum spuneam, mi-au plăcut toate, dar unele mai mult decât altele (găsiți aici toate titlurile). Pe locul I rămâne Colinda. De ce? 1. e foarte românească (se potrivește chiar și cu sloganul de anul acesta „Anim’est e tradiție”); 2. tema – obiceiuri și tradiții – este adusă în actualitate foarte deștept, prin intermediul unui puști internaut feroce; 3. Tamara Buciuceanu Botez, Horațiu Mălăele și Valentin Uritescu dau voce personajelor principale.

LG Days cu reduceri de până la 100 € la telefoane. Oferte speciale de la Orange.

 

Foto: Facebook – Ion Octavian Frecea 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *